Compară, pentru aceiași bani, rambursarea anticipată a creditului cu investirea lor, și vezi ce randament ar trebui să aducă investiția ca să iasă mai bine. Merge pentru orice credit cu rate lunare egale: ipotecar, de nevoi personale sau auto.
Compară, pentru aceiași bani, rambursarea anticipată a creditului cu investirea lor, și vezi ce randament ar trebui să aducă investiția ca să iasă mai bine. Merge pentru orice credit cu rate lunare egale: ipotecar, de nevoi personale sau auto.
Comparația de mai sus numără doar banii. Câteva lucruri care contează la fel de mult și pe care nu le poate măsura:
Fondul de urgență vine primul.
Banii dați la credit nu mai pot fi scoși. Înainte de orice rambursare anticipată, păstrează o rezervă pentru câteva luni de cheltuieli.
Banii din imobiliare nu sunt lichizi.
O investiție poate fi vândută în câteva zile. Capitalul rambursat la bancă îl recuperezi doar printr-un credit nou sau vânzând locuința.
O dobândă variabilă poate crește.
Calculatorul presupune că dobânda rămâne cum ai setat-o. Cu cât soldul e mai mare, cu atât o creștere a IRCC te afectează mai mult. Dacă nu poți plăti rata nouă pe lângă aceeași sumă în plus, spune asta în ipoteze, la bugetul lunar după schimbare.
Să nu ai datorii are o valoare în sine.
Liniștea, libertatea de a schimba jobul, riscul mai mic la o pierdere de venit. Niciuna nu apare în grafic.
Asigurarea de viață legată de sold se ieftinește.
Multe polițe cerute de bancă se calculează pe soldul rămas. Rambursând, plătești mai puțin pentru ele; calculatorul nu include asta.
Contribuția la sănătate se poate adăuga.
Dacă veniturile tale din investiții și din alte surse în afara salariului ating pragurile anuale, datorezi și CASS, pe lângă impozit. Se calculează pe praguri fixe, nu ca procent din câștig, așa că nu o includem.
Cursul valutar.
Dacă investești în euro sau dolari și creditul e în lei, rezultatul depinde și de curs. Randamentul pe care îl introduci este luat în moneda creditului.
Ambele variante cer consecvență.
Comparația presupune că suma în plus ajunge, la fiecare pas, la credit sau în investiție. Amândouă cer o acțiune din partea ta: o cerere la bancă sau un transfer către broker. Dacă banii rămân în cont, rezultatul nu mai e cel de aici; automatizează ce poți.
Calculatorul pune cele două variante pe același buget lunar: rata creditului (se deschide într-o filă nouă) plus suma în plus. Într-una, suma în plus merge la credit; în cealaltă, într-o investiție. Nicio variantă nu cheltuiește mai mult decât cealaltă, așa că diferența de la final arată ce s-a întâmplat cu aceiași bani.
La finalul perioadei de acum a creditului, amândouă variantele sunt fără datorii, așa că se compară doar ce a rămas investit. Locuința este aceeași în ambele cazuri, deci nu contează în diferență. Pe parcurs, graficul arată aceeași diferență în fiecare an: dacă ai vinde sau ai refinanța, la ea te uiți.
Fiecare leu dat în plus la un credit cu dobândă de 7,5 % este un leu pe care nu mai plătești 7,5 % pe an. Este ca și cum ai investi cu un randament egal cu dobânda creditului: fără impozit, fără comisioane și fără să depindă de piețe. La dobândă fixă (se deschide într-o filă nouă) îl știi dinainte. La dobândă variabilă (se deschide într-o filă nouă) urmează dobânda: dacă IRCC (se deschide într-o filă nouă) scade, scade și el.
Cât contează impozitul depinde de unde investești. La cota de 3 % a unui broker din România, dintr-un câștig de 1.000 RON rămân 970 RON; la 16 %, cât se declară când brokerul nu reține impozitul, rămân 840 RON. Dobânda pe care nu o mai plătești rămâne întreagă, oricare ar fi cota.
Este randamentul anual brut (se deschide într-o filă nouă) pe care ar trebui să îl aducă investiția pentru ca, la finalul creditului, cele două variante să iasă la fel. Sub el, rambursarea anticipată iese mai bine; peste el, investiția. Calculatorul îl stabilește rulând comparația completă, cu impozitul, comisionul, frecvența plăților și schimbarea dobânzii incluse.
Pragul capătă sens când îl compari cu randamentele pe care le poți obține în realitate. În 2026, un depozit bancar dădea în jur de 5 % pe an, iar titlurile de stat pentru populație între 6,6 % și 7,6 %; acțiunile globale au adus în jur de 9,08 % pe an în dolari din decembrie 1987 până în august 2026, iar cele americane în jur de 11,47 %, fără nicio garanție pentru anii care vin. Când pragul cade printre aceste cifre, cum se întâmplă la dobânzile variabile din 2026, răspunsul depinde de ipotezele tale — de aceea graficul arată o bandă, nu doar o linie.
La fiecare rambursare anticipată (se deschide într-o filă nouă), legea îți dă trei variante: păstrezi rata și scurtezi perioada, păstrezi perioada și scazi rata, sau le reduci pe amândouă. Banca îți datorează, la cerere, o simulare scrisă pentru fiecare. Calculatorul compară primele două; a treia se așază între ele. Fiecare leu dat în plus scade soldul la fel, indiferent de variantă. Alegerea decide când se eliberează banii și unde se duc.
Când scurtezi perioada, rata rămâne la fel, iar creditul se termină mai devreme; din acel moment, tot ce dădeai la bancă poate fi investit. Când scazi rata, eliberezi bani chiar de acum, lună de lună, iar comparația presupune că îi investești. Dacă i-ai cheltui, varianta cu rata mai mică ar ieși mai slab decât arată graficul.
Multe credite din ultimii ani au dobânda fixă în primii trei, cinci sau zece ani, apoi trec pe IRCC plus marja băncii (se deschide într-o filă nouă). La schimbare, banca recalculează rata pe soldul rămas și pe perioada rămasă. Pentru un astfel de credit, alege „Se schimbă o dată” la dobânda creditului și completează cele trei câmpuri care apar: dobânda de acum, cât presupui că va fi după schimbare și peste câți ani vine schimbarea.
A doua dobândă rămâne aceeași până la ultima rată. O dobândă variabilă reală se mișcă trimestrial, odată cu IRCC; aici pui în locul ei o singură valoare și întrebi „dacă se așază pe acolo, cum arată comparația?”. De aceea merită să încerci și o valoare mai mare, și una mai mică: dacă răspunsul se schimbă între ele, depinde de dobândă mai mult decât de alegerea ta.
Rambursarea anticipată din perioada cu dobândă fixă scade soldul pe care se va aplica noua dobândă, deci reduce și șocul de la schimbare. Dacă noua dobândă este mult peste cea fixă, momentul schimbării se vede în grafic: din anul acela linia se înclină spre rambursare, fiindcă fiecare leu dat în plus economisește mai mult.
După schimbare, calculatorul presupune că suma în plus rămâne aceeași, iar rata nouă o plătești pe lângă ea, oricât ar fi crescut. Pentru multe familii bugetul lunar nu se întinde așa: în 2022 și 2023, IRCC a urcat cu peste patru puncte procentuale în mai puțin de doi ani.
Dacă banii care pleacă lunar din casă nu se pot mări, alege „Bugetul rămâne la fel” la bugetul lunar după schimbare, din ipoteze: suma în plus scade atunci cu cât crește rata, până la zero. Dacă rata nouă trece de tot bugetul, varianta care investește vinde din portofoliu ca să o acopere; din ce an se întâmplă și cât lipsește pe lună se văd în grafic și în detaliile rezultatului.
Regulile s-au schimbat în 2023, în 2025 și din nou în 2026, așa că procentele de mai jos sunt cele din 2026 și se pot schimba iar. Un broker (se deschide într-o filă nouă) din România reține la sursă 3 % din câștigul pe acțiuni și ETF-uri (se deschide într-o filă nouă) deținute peste un an și 6 % pentru cele deținute mai puțin. Printr-un broker care nu reține impozitul (se deschide într-o filă nouă), de regulă unul din străinătate, câștigul net anual se declară și se impozitează cu 16 %. Dobânda la depozite are 10 %, iar titlurile de stat pentru populație (se deschide într-o filă nouă), Fidelis și Tezaur, sunt scutite.
Separat de impozit, contribuția la sănătate (CASS (se deschide într-o filă nouă)) de 10 % se datorează când veniturile din afara salariului ating 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe an; cu salariul minim din 2026, primul prag este 24.300 RON pe an. Se calculează pe praguri fixe, nu ca procent din câștig, și depinde de toate veniturile tale din afara salariului, nu doar de această investiție. De aceea calculatorul nu o include.
Puțini oameni țin un credit ipotecar până la ultima rată. Dacă te aștepți să vinzi sau să refinanțezi peste cinci sau zece ani, citește graficul în anul respectiv: linia arată diferența dintre variante exact atunci, iar detaliile de la atingere spun cât ar fi investit și cât ar mai fi de plătit în fiecare caz.
Calculatorul urmărește cele două variante lună de lună, până la termenul de acum al creditului. În fiecare lună, amândouă cheltuiesc aceiași bani: rata creditului fără plăți în plus, plus suma în plus. Varianta care investește plătește rata și investește restul; varianta care rambursează dă restul la credit, iar ce nu mai încape la credit (rata eliberată sau, după ce creditul se termină, toți banii) este investit.
Dobânda creditului se calculează cum o face banca: dobânda anuală împărțită la 12, aplicată pe sold în fiecare lună. Randamentul investiției se calculează ca la calculatorul de independență financiară: 9 % pe an înseamnă 9 % după douăsprezece luni de capitalizare (se deschide într-o filă nouă). Cele două convenții diferă puțin: o dobândă de 7,5 % pe an, aplicată lunar, înseamnă un randament echivalent de aproximativ 7,76 % pe an. De aceea randamentul de echilibru este puțin peste dobânda creditului chiar și fără impozit.
Lunile sunt considerate egale; băncile calculează dobânda pe zile, așa că ratele reale diferă cu câțiva lei. Rata din aplicație include de obicei și asigurări sau comisioane de administrare, pe care calculatorul le lasă deoparte. Investiția presupune că vinzi după cel puțin un an de la cumpărare, deci cu cota mai mică de impozit; la vânzare, impozitul se aplică pe câștigul total acumulat, iar pierderile nu sunt impozitate. Cota aleasă se aplică întregului câștig; în realitate, cumpărările mai noi de un an pot avea alta.
Comisionul de rambursare anticipată se scade din banii plătiți în plus, înainte ca ei să ajungă la sold. Când plătești mai rar decât lunar, banii se adună în cont fără randament până la plată. La finalul perioadei cu dobândă fixă, rata se recalculează pe soldul și pe perioada rămase, ca la bancă; când scurtezi perioada, varianta care rambursează plătește în continuare rata pe care ar avea-o creditul fără plăți în plus, iar restul merge la credit, ca până atunci.
Cu bugetul lunar rămas la fel după schimbare, amândouă variantele cheltuiesc în fiecare lună rata de azi plus suma în plus. Când rata nouă e mai mare, suma în plus scade cu diferența. Când rata trece de tot bugetul, diferența se acoperă în ordine: întâi din banii care așteaptă următoarea plată în plus, apoi din vânzarea unei părți din portofoliu, cu impozitul reținut la vânzare. Ce nu se acoperă nici așa se plătește tot, din alți bani, și se scade din rezultatul acelei variante: o rată plătită din afara bugetului nu e gratis pentru varianta care a avut nevoie de ea.
Tot cu bugetul rămas la fel, când scurtezi perioada, banca recalculează rata pe perioada rămasă după plățile în plus, nu pe cea din contract, așa că varianta care rambursează primește o rată mai mică decât cea fără plăți în plus. Banda din grafic rulează aceeași comparație cu ±2 puncte procentuale (se deschide într-o filă nouă); nu arată probabilități.
Dreptul de a alege ce se schimbă la o rambursare anticipată, și lipsa oricărui comision la creditele ipotecare, vin din OUG 52/2016 (se deschide într-o filă nouă); plafoanele pentru creditele de consum, din OUG 50/2010. Indicele IRCC este publicat trimestrial de BNR (se deschide într-o filă nouă), iar ținta de inflație vine tot de acolo. Impozitele pe investiții urmează Legea 239/2025, în vigoare din 2026; ghidurile BiblioInvest (se deschide într-o filă nouă) și Financer (se deschide într-o filă nouă) le explică în detaliu. Reperele pentru randament sunt datele MSCI World (se deschide într-o filă nouă) și istoricul S&P 500 (se deschide într-o filă nouă), în dolari și cu dividende reinvestite. Sunt puncte de comparație datate, nu prognoze.
Nu simulează anii buni și anii slabi ai piețelor, nu știe ce se va întâmpla cu IRCC, nu include asigurările și comisioanele din rata băncii și nu calculează CASS. Tratează investiția ca având același randament mediu în fiecare an și în aceeași monedă cu creditul.
Este un instrument pentru explorarea scenariilor, nu o recomandare. Cel mai mult ajută felul în care răspunsul se schimbă când modifici dobânda, randamentul sau impozitul, și cât de aproape este pragul de echilibru de ce poți obține în realitate. Suma exactă de la final spune mai puțin decât pare.
35.008 RON
Investind, ai putea avea cu 35.008 RON mai mult la finalul creditului, în 2051, .
Încearcă o schimbare