Independența financiară (se deschide într-o filă nouă) înseamnă că portofoliul (se deschide într-o filă nouă) și celelalte venituri pe care te bazezi pot acoperi cheltuielile fără venit din muncă. Nu presupune că trebuie să încetezi să lucrezi; înseamnă că munca devine o alegere.

Ținta orientativă depinde în primul rând de cheltuielile pe care vrei să le acoperi și de rata inițială de retragere (se deschide într-o filă nouă). Timpul până la țintă depinde și de portofoliul actual, contribuții și randamente.

Regula de 4 % (se deschide într-o filă nouă) este un reper istoric, nu o garanție. Ea pornește de la o retragere egală cu 4 % din portofoliu în primul an, urmată de aceeași sumă ajustată anual cu inflația. A fost popularizată de studiul Trinity (se deschide într-o filă nouă), care a analizat portofolii cu acțiuni și obligațiuni din SUA pe perioade de retragere de cel mult treizeci de ani.

Inversul ei oferă o țintă simplă: la 4 %, ai nevoie de aproximativ 25 de ori cheltuielile anuale. 5.000 de lei pe lună înseamnă 60.000 pe an, deci 1,5 mil. de lei.

Rezultatul depinde de orizont, structura portofoliului, costuri, flexibilitatea cheltuielilor și ordinea randamentelor. Cercetări mai recente, precum studiul Morningstar din 2025 (se deschide într-o filă nouă), arată cât de mult se schimbă rata în funcție de aceste alegeri. Calculatorul o folosește doar pentru a estima o țintă; nu simulează retragerile după atingerea ei.

La 3,5 % inflație pe an, prețurile aproape se dublează în douăzeci de ani. Un milion de lei peste douăzeci de ani ar avea aproximativ puterea de cumpărare a unei jumătăți de milion de lei de astăzi, dacă această ipoteză s-ar confirma.

Inflația (se deschide într-o filă nouă) reduce puterea de cumpărare a unei sume. Pentru aceleași cheltuieli reale vei avea nevoie de sume nominale mai mari, motiv pentru care ținta în bani viitori crește în timp.

În ultimul deceniu, evoluția prețurilor din România a depășit reperul țintei BNR: Eurostat (se deschide într-o filă nouă) arată o creștere cumulată de 61,8 % a prețurilor de consum între 2016 și 2025. Dacă avansul ar fi avut un ritm constant, ar fi echivalat cu aproximativ 4,9 % pe an. Numai în 2025, rata medie a fost 6,8 %. Acest istoric oferă context, nu o prognoză pentru următoarele decenii; inflația resimțită de tine depinde și de ce cumperi.

Implicit, tot ce vezi pe această pagină este exprimat în banii de azi (se deschide într-o filă nouă): din fiecare sumă viitoare am scăzut inflația presupusă până atunci. Astfel poți compara rezultatul cu bugetul și prețurile pe care le cunoști.

În banii de azi, ținta orientativă este o linie orizontală. Comutatorul Bani viitori arată sumele nominale (se deschide într-o filă nouă) estimate pentru fiecare an. Acestea au sens în prețurile anului respectiv, dar nu sunt valori garantate în cont.

Reperul de 2,5 % pentru inflație este ținta punctuală a BNR. Scenariul implicit de 3,5 % se află la limita superioară a intervalului țintei, de ±1 punct procentual. Vezi detaliile publicate de BNR (se deschide într-o filă nouă). Reperul istoric de inflație folosește datele IAPC publicate de Eurostat (se deschide într-o filă nouă). IAPC (se deschide într-o filă nouă) este un indice comparabil între țările UE; propriile tale cheltuieli pot evolua diferit. Reperele pentru randament sunt datele MSCI World (se deschide într-o filă nouă) și istoricul S&P 500 (se deschide într-o filă nouă), în dolari și cu dividende reinvestite, iar reperul valutar RON/EUR folosește mediile anuale publicate de BCE (se deschide într-o filă nouă). Sunt puncte de comparație datate, nu prognoze pentru portofoliul tău.

Calculatorul nu simulează anii foarte buni și foarte slabi, retragerile după atingerea țintei, taxele, comisioanele, pensia de stat, alte venituri, moștenirile sau schimbarea cheltuielilor și contribuțiilor în timp. Tratează întregul portofoliu ca având același randament și aceeași monedă.

Contează și dacă anii slabi apar chiar la începutul perioadei în care începi să retragi bani, etapă pe care acest calculator nu o modelează. Este un instrument pentru explorarea scenariilor, nu o predicție. Cel mai mult ajută felul în care rezultatul se schimbă atunci când modifici o ipoteză. Anul exact spune mai puțin decât pare.